Placă comemorativă, dedicată poetului medieșean George Popa

Directia municipala pentru Cultura Medias organizează festivitatea de dezvelire a unei plăci comemorative dedicată poetului medieşean GEORGE POPA, care va avea loc în data de 29 octombrie 2013, ora 11.00 la casa în care poetul s-a născut, din str.Anton Pann nr.51.
Consiliul Local Mediaş prin Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret onorează prin această acţiune pe unul din cei mai reprezentativi poeti ai Mediaşului, GEORGE POPA, încununând astfel munca susţinută a acestuia pe meterezele culturii.
Născut in Mediaş în anul 1912, poetul medieşean a fost învăţător şi profesor de limba română şi muzică în cateva sate de pe Târnave, iar intre anii 1954 – 1958, George Popa a îndeplinit nobila misiune de director al Bibliotecii Raionale (actuala Bibliotecă „Stephan Ludwig Roth „din Mediaş).
În peisajul cultural transilvănean din perioada interbelică, activitatea literară a lui George Popa se înscrie în raza actiunii de revitalizare şi înnoire, deschisă scrisului tânăr de revistele “Gind românesc”, “Abecedar” si “Pagini literare”
Unul din meritele cele mai importante ale lui George Popa este acela de a fi înfiinţat revista literară „Lanuri ” care a apărut şase ani fără întrerupere, între anii 1933-1939. A fost o publicaţie de înaltă ţinută artistică, în care au publicat scriitori importanţi ai timpului: Tudor Arghezi, Victor Papilian, Radu Stanca, Aron Cotrus si mulţi alţii. Poetul este secondat in intreprinderea sa de câtiva scriitori entuziasti, fapt ce a provocat ecouri favorabile în presă, bucurându-se de aprecierea lui Pompiliu Constantinescu sau a lui L. Blaga (ultimul patronând in 1940 un concurs la care lui George Popa i se acorda un premiu pentru poezia sa despre Horea). Cu privire la primul său volum, “Plecarea spre legendă” (1936), Pompiliu Constantinescu a relevat că „afirmă un talent de o prospeţime, de o fluiditate şi o evolutie atât de modernă a expresiei, cum de puţine ori ne-a obişnuit tânăra poezie ardeleană, în general prea locală”.
În anul 1944 era redactor al gazetei „Mediaşul nou”, apoi secretar de redacţie la „Ecoul Târnavelor” (1945), iar în 1946, devine reprezentant al Direcţiei Generale a Teatrelor şi Operelor din Transilvania – membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează la „Pământul”, „Front literar”, „Naţiunea”, „Eu şi Europa”, „Ecoul”, „Familia”, „Buna Vestire”, „Jar şi slovă”, „Stol”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Curentul magazin”, „Meşterul Manole”, „Curţile dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundaţiilor Regale” şi „Transilvania”.
Volumele de versuri: „Plecarea spre legendă ” (Editura Lanuri, 1936), „Mâhniri lângă leagăn ” (Editura Minerva, Bucuresti, 1972), precum şi studiile de istorie şi critică literară „Literatura ardeleană de azi ” (Editura Lanuri, 1939) si „Poetul Ion Moldoveanu si destinul său linosian ” (Editura Gazeta ilustrata, Sibiu, 1942), dau măsura unui talent remarcabil, mai ales că în vremurile respective, condiţiile de a face literatură erau extrem de dificile.